parkour şi un skateboarder licurici

Dacă te întrebi cum se obţine graţia, un japonez a găsit de mult soluţia: Învaţă şi uită! Dacă simţi că viaţa e o colecţie de trasee fixe, dacă eşti convins că spiritul nu cadrează pe role ori în pantaloni cu turul jos, eşti tataie.

IMG_20140331_193342

Crezi că era mai bine pe vremea romanilor, a hippioţilor sau în perioada interbelică? – go to Căciulata.

Probabil că nu ţi-a explicat nimeni că specia are geniu. Când oamenii au probleme, găseşte ea o [...]

căderea braziliei

nu mă uit la meciuri. dar simțindu-mă singur printre glumițe mi-am amintit ce m-a întrebat probabil unul din cei mai proşti oameni care comduc un A8 alb în țara noastră.

[...]

când eşti prost,

chiar tu însăți, tot universul conspiră să rămâi cel puțin la fel.

vezi foto de pe litoral:

IMG-20140623-WA0000

 

ontanara

piesa mea favorită de pe unul din cele mai frumoase albume produse ever la noi.

electric brother mi-a povestit ca l-a gasit pe domnul bouba sylla (cântăreț la nunți, uneori) la un soi de terasă, bea suc.

i-a pus negativul piesei la căşti şi, la a treia incercare, omul a cântat fără pauză ce se aude, înregistrat cu un reportofon shmeker. căutați şi luați albumul, e perfect pentru vară.

YouTube Preview Image

ceapă verde şi libertate

evadarea tacuta 

 

 

 

 

 

 

 

 

De fiecare dată când văd un fir de ceapă verde mă gândesc la libertate. Asta a început după ce am descoperit o carte esenţială pentru toţi cei care ştiu sau simt că nu zidurile sunt cele care ne închid. E vorba despre Evadarea Tăcută, scrisă de Lena Constante, o femeie incredibilă, una din acele fiinţe care te fac să înţelegi ce înseamnă să fii cu adevărat viu în fiecare clipă a vieţii tale.

Un om care a descoperit calea de supravieţuire şi de eliberare la capătul a 3000 de zile petrecute în deplină izolare în închisorile comuniste. Să petreci acest timp imens fără să vorbeşti, fără să scrii, fără să simţi vreo clipă că mai păstrezi contactul cu ceea ce defineşte umanitatea, să suporţi tortura, nesomnul, frigul, foamea, să începi să descoperi cu groază, cu oroare, limitele degradării fizice şi puterea demnităţii dublată de cea a imaginaţiei, este suma [...]

toate limbile se trag din dacă. mai puţin graiul moldovenenesc.

taica lazar

 

cum nu a mai rămas coafor sau salon de manichiură în care să nu se vorbească despre părintele arsenie boca, în timp ce se lustruiesc de zor unghiuţe, tot aşa se împuţinează cei care mai cred că există ceva pe lumea asta nefăcut mai înainte de daci.

(lucrurile au ajuns atât de departe, încât anul trecut, de crăciun, chiar gazeta sporturilor s-a distribuit cu un dvd, nu-i aşa, în care se făcea vorbire despre viaţa şi faptele părintelui a.b. cum naiba să nu ai tu, ca microbist, un dividi cu a.b, trebuie să-şi fi spus creierele de la marketing?! doamne-ajută şi multă sănătate mintală în continuare.)

pe măsură ce urmaşii dacilor scuipă tot mai multe [...]

the song remains the same?

IMG_20140612_023653

 

 

 

 

 

 

 

 

 

mi-a povestit un prieten din lumea restaurantelor că avea un sous-chef, pe care l-a remarcat atunci când a venit să anunţe că vrea să plece. era foarte la locul lui, îşi vedea de treabă, de asta nici nu interacţionaseră cine ştie ce. doar că de ceva timp, bucătăria era condusă de un francez mai apucat şi atmosfera se schimbase.

aşa că amicul meu l-a întrebat dacă e vorba de bani, dacă vrea o mărire de salariu, o schimbare de program. era un om care muncea în credinţă, cum se spune, şi îi părea rău să îl piardă. bucătarul a refuzat şi a spus că [...]

facebook şi omul

facebook sau instagram sunt un fel de spălat pe mâini sau rugăciunea de înainte de masă. faci poza cu farfuria, o postezi şi poţi să mănânci. si e superpioasă poziția asta cu capul plecat deasupra touchscreenului, cu mâinile împreunate a doamne-ajută.

şi ar mai fi ceva de observat. părinţii din ziua de azi au un reproş nou pentru copii lor din reţea: [...]