de ce își fac românii cruce în autobuz?

a descoperit asta un australian, exilat o vreme în bucurești.

mergea dinspre moșilor spre universitate și brusc toți creștinii din autobuz au început să bage cruci din alea cu amplitudine mică, cele care se folosesc în trafic, atât de către civili, cât și de taximetriști.

statistic vorbind, trei cruci mici, rapide, fac cât una normală, făcută temeinic, adică respectând linia frunte – punctul de sub buric. sau așa cred eu.

deci, e mult mai avantajos și mai sigur să folosești acest sistem, când te deplasezi prin oraș, că e plin de nebuni care își fac cruce în timp ce conduc și nu sunt atenți la trafic.

revenind la australian, a văzut un sincron de cruci rapide executate în fața lănțișorului de aur de la gât, care e la fel de important ca o coadă de veveriță agățată de cheile de la mașină sau de retrovizoare. îți aduce aminte că animalele sunt mai bune decât oamenii și că ne-am îndepărtat mult prea tare de natură. uităm să fim oameni, uităm că am fost copii și că tăiam râme cu lama, să vedem cum se regenerează.

autobuzul tocmai trecuse de biserica armenească, așa că omul a zărit doar clădirea aia de business care a ars acum niște ani.

și s-a gândit că românii își fac cruce atunci când simt că urmează o intersecție periculoasă.

 

p.s.: mulțumesc, andreea, pentru story.

5 comentarii

  1. tudor totoescu   •  

    comun, intotdeauna prefer metroul. Vara e racoare, iarna e cald si bine, vine repede si nu e inghesuiala decat dimineata spre servici (cand lucrez). Beneficiaza de ventilatie aproximativ ok si rareori simti odeur-de-sudor. Primul metrou (Londra), in 1854, nu avea ferestre. Ceea ce e normal – ‘why would we need windows on an underground train? there’s nothing to see, why waste money?’. (daca traia Bill Gates ar fi zis ‘no no, why would we NOT need Windows?’:) ) Insa nu prea il folosea nimeni, parand o cutie inchisa care genera claustrofobie. In fine, i-au pus geamuri si iata ca a iesit ok.
     
    Si tocmai m-am mai gandit la un motiv pentru care prefer metroul – nu se vede nimic pe geam. Aici includem si biserici.
     
    Din an in paste insa ma mai gasesc si in cate-un autobuz sau tramvai. Cel putin jumatate dintre pasageri isi fac cruce macar o data. De trei ori pentru super-fani. Si acum avem patru categorii: cei care nu se mai opresc din crucit pana cand prea-sfantul lacas dispare din campul vizual complet (infinitii), cei care ‘fac cruce’ de trei ori (treiarii) care se uita urat la cei care fac doar o data (singularii), acestia luandu-se de mana formand un mixt ce se uita la ceilalti 50% care nu fac deloc (normalii).
     
    Infinitii nu arunca nici o privire, ei in general fiind nebuni si fara discernamant, deseori trecuti de 153 de ani, singurele proteine din frigiderul lor le constituie panzele de paianjen sau ocazionalele insecte de apartament ce-si croiesc drum inauntru. Privirea lor pe moment ramane atintita asupra sfantului loc de rugaciune, gandind ‘da doamne si la mine’. Miscarile repetitive ale mainii drepte sunt ocazional acompaniate de semi-soapte, care insa raman numai intre ei si God. Alt fapt demn de notat e ca unii stiu si numele bisericii, respectiv carui ‘sfant’ e inchinata, adevarate wikipedii ale cultului crestin. Vara, la maneca scurta, ai putea fi tentat sa crezi ca ai de-a face cu un campion la darts, biliard, table sau alte activitati ce implica uzul excesiv al mainii drepte, in defavoarea dezvoltarii echilibrate a bicepsilor.
     
    Treiarii sunt undeva la mijloc, mult insa sub infiniti. Si ei dau dovada de puternica, nestirbita credinta, alegand trei cruci pentru ca asa au fost invatati la ora de religie, dar si pentru ca sunt fermi convinsi ca o cruce nu e de ajuns. Se uita cu un usor dispret multumitor la singulari – dispret pentru ca nu sunt adevarati credinciosi facand o singura cruce, dar multumitor pentru ca God ii va ajuta intai pe treiari, si abia apoi, la coada, pe singulari.
    Doar am fost facuti dupa chip/asemanare cu God – crucile sunt moneda in care platim; cine da mai multe cruci, va fi servit prioritar. Nu e mare diferenta deci intre religia crestina si economia de piata in viziunea treiarilor. Ca si infinitii, treiarii sunt cu ochii in patru pe toata durata calatoriei cu urat-mirositorul vehicul, nu cumva sa rateze vreo biserica.Oricum, unii treiari practica acelasi traseu invechit de zeci de ani – daca ar merge cu metroul pe aceeasi ruta, si-ar face crucile din reflex la intervale de timp invatate deja. Nici David Blaine n-ar putea implini o asemenea nemaivazuta.
     
    Singularii sunt la granita subtire dintre normali si treiari. Sceptici inca din scutece, aleg sa traga totusi o incrucisare. O radiografie la rece a gandirii lor:  ‘Ma ok, si daca mor si chiar e Petru la judecata? am pus-o! Las’ asa, polita de asigurare. Uite cati fraieri aici, macar o cruce ma sa nu-si faca.. doamne cat o sa rad cand stati la gratare in iad ascultand guta si eu va fac cu mana de pe plaja din rai cu Beethoveen la discretie. O cruce frate, ce-i asa greu, treci pe langa biserica!’.
     
    Ultimii, dar nu cei din urma – normalii. Cei cu ratiunea bine pusa la punct, avand mainile ocupate cu mici placeri ale vietii cum ar fi o carte, controlul discret al ordinii melodiilor ce le rasuna in casca, inspectia semi-profesionala sau rosul unghiilor, numaratul banilor, etc. Cel mai religios moment din viata lor este nunta, totodata ei fiind prezenti la evenimentul social al anului in cartier, noaptea de inviere, cand in spatele unei profunde penetrari spirituale iau contact vizual cu toti vecinii si se pun la curent cu ultimele noutati.
     
    In Bali orice straduta e impanzita cu temple hinduse sau budiste. Ma intreb cum ar arata daca plenitudinea de zeitati ar necesita astfel de gesturi din partea credinciosilor? Ar fi ca si cum te-ai plimba intr-o discoteca house continuu.
     
    Bless you!

  2. StejarMasiv   •  

    D-aia își fac cruce, să exteriorizeze ceea ce li se pare sigur. Nu crede nimeni în izbăvire, doar se teme că fără manifestarea credinței nu o va primi. Până la urmă n-ai ce pierde și în general dă bine. Religia are mulți adepți, credința nu e așa de cool. Cum arăți tu, creștin practicant altfel că ești un om bun, cu discernământ între rele și bune, cu suflet milos, cu conștiință? Trebuie neapărat să exaltezi, să culegi cruci în genunchi, să lingi obiecte, să spui cu voce tare un crez fără a-l simți.
    Închei citând un paragraf pe care și eu la rândul meu l-am văzut undeva și e edificator.
    Nu autobuzele au credincioși, ci ” în aeroporturi se aud Te iubesc mai sincer decât în stările civile, iar rugăciunile sunt mai adevărate și mai sincere în spitale decât în biserici ”

    Sâ vă alduiască Cel de Sus !

  3. Stoica   •  

    De teama mai degraba decat de placere…Nu inteleg sincer…

  4. alexandra   •  

    …”și s-a gândit că românii își fac cruce atunci când simt că urmează o intersecție periculoasă.”

    Ce misto!

    Imi place sa intru pe blogul tau cand vreau sa ma veselesc. De aceea nu mi-a placut partea cu creierul…..

    Daca-mi permiti, incearca sa faci poze mai frumoase mancarurilor tale. Ceva ma face sa cred ca in realitate arata mai bine.
    Hm! Dar cine stie…poate oi fi avand tu ganduri ascunse si d-aia si scrii cu puchinoasele astea de caractere, de tre’ sa se concentreze omul ca sa poata citi

  5. turbo   •  

    nu se stie daca ne tine drabla

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>