de ce spun copiii opa?
Written on July 21, 2009
de vreo lună şi ceva aud tot mai mulţi copii de până în cinci ani, care exclamă foarte firesc: opa!
de exemplu – vine răzvan la noi. opaaa!
ieri pe stradă, o fetiţă de trei ani în dialog cu bunică-sa: hai să traversăm strada copii. opaaa!
se întâmplă ceva special în laboratoarele NASA?
Filed in: delicatessen, kestii, wtf.
in germana opa inseamna bunic.
si la buric cum se spune in germana?
Sunt doua cazuri de analizat. 1. Ar fi simplu fapt ca-si exercita tendinta de-asi descoperi maxilarul in toata capacitatea lui de actiune. E foarte interesant cati nervi si muschi lucreaza la “Opa”. 2. Ar putea fi doar un precursor a lui “deci” mai simplu si mai sonor de realizat. Studiez, Studiez..
Nu m-am prins daca l-a luat…
Cred ca au auzit de faptul ca un copil din Ohio isi vinde jucariile pentru a-si ajuta familia sa treaca de criza economica. Opaaaa!
jucariile erotice, desigur
Opa, gen!
Sa fie de la oarece desene animate?
Cu “virusul” “hei, mami” (”hei, tati”, “hei, Maria”, etc) si cu “dar, mami”, asa a fost…
da, cred ca se va transforma in “deci”, “şase”, “marfă” sau altele mai la modă acum pe care nu le ştiu. (”în ce triburi o arzi”, pe-asta am auzit-o acum câţiva ani, mi s-a făcut pielea de găină).
Iar m-ai bagat in ceata! Ce-are NASA cu opa?
Auzi, da’ de ce fetitele capata de la varste fragede naravul cochetariei? De exemplu nepoata’mea. 5 ani. Ieri statea in fata dulapului burdusit cu hainute (cam o juma de ora a stat asa) si se plangea ca n-are cu ce sa se imbrace. La asta cum comentezi?
cred ca de la asta
:
http://thereifixedit.com/2009/07/21/epic-kludge-photo-daddys-busy/
sau de asta
sigur de la asta
)
Clar de asta!
)
hm, trebuie sa recunosc ca nu ma intereseaza catusi de putin de ce copiii zic opa!
Sincer, Cami?!
da. pari surprins
ce, nu stiti? da, se intampla ceva special in laboratoarele nasa! coc aia in direct o eclipsa dodoloatza. iar RExul nostru cel de toate zilele, empatic si simpatic, ne fierbe onlain cu intrebari eclipsante. sincer…
cu referire la topicul “opa”, as indrazni sa propun explicativ (din umbra, cum altfel) varianta conform careia, probabil, prichindeii din storia de-acum o luna se lasau voluntar cuprinsi de mirare in exact acelasi soi de conventie conspirativ dragalasa precum confratii lor de-acum o generatie, contemporani mie, deh… acel “hopa”, interjectie cu apostrof si a prelung intonat descendent. va amintiti, desigur…
multzam de flash, REx
http://www.youtube.com/watch?v=7_GzwzaJuwY
ca veni vorba, o descoperii cu incintare pe maruntzica Columbenilor-trebuie sa semene in partea bunicului – e sprintzara, spontana si, n-ai sa crezi , are haz, dupa ce ca e frumoasa foc-isi dadea buclele pe fatza si zicea” is BAU-BAU”-
azi chiar am vazut o bunica ce incerca sa-si invete nepotelul sa sara pe bordura si spunea opaaaaaa
)
am avut o perioada cand auzeam peste tot “oops” si ma cam enerva. Oops Oopa, insa, suna a formatie de bossanova, deci… “nice”
Opa, hopa-mitica
or fi greci… grecu’ la cantec si dans de voie buna tot cu ‘opa!’ o tine
Si eu cand eram mica spuneam “opa”. Imi spunea mama cand ma trecea in brate peste vreo balta, cand ma treceau parintii in aer peste niste scari sau spuneam eu cand ridicam pisoiul in brate. Era un fel de “Hopa” cu “h-ul” mut:).
Eu am alta nedumerire: de ce oamenii maturi stalcesc cuvintele cand vorbesc cu cei mici? Asta chiar nu am inteles niciodata!
Potrivit teoriilor din psihologia dezvoltarii, parintii, si in general adultii, stalcesc cuvintele cand le vorbesc celor mici, isi subtiaza vocea si vorbesc mai clar si mai rar decat de obicei pentru a-i ajuta pe cei mici sa invete mai usor sa vorbeasca – este ceva involuntar aparent.
Nu inteleg ce nu intelegeti… Credeti ca au rabdare copiii astia cu noi sa ne explice fiecare lucru? Au si ei o limita!:)
saracutii copii- cat se chinuie sa ne faca sa intelegem lucrurile in general.Haideti sa nu ne mai intrebam ce-i si cu OPA asta ca or crede ca suntem chiar inapoiati…
bunic e opa si buric e nabel, sau bauchnabel.
for the record