mi-e rusine ca sunt american
Written on October 16, 2007
aşa a spus duminica seara unul din muzicienii pe care îi iubesc cel mai tare, keith jarrett.
fapta s-a petrecut la Scala di Milano, în faţa unui public înnebunit de bucurie.
jarrett, concentrat şi spiritualizat ca un ascet, a rugat publicul sa nu mai aplaude.
a spus: lumea s-a umplut de zgomot şi nu se mai aude emoţia.

prima afirmaţie îmi dă o senzaţie de disconfort/neîncredere. poate că din cauza zgomotului, sinceritatea nu mai e credibilă.
ultima afirmaţie e eliberatoare. cel mai frumos citat pe luna asta. cel puţin.
Emotia cui? A auditorului, a americanilor, a artistului?
Mi-ai adus aminte de un amic participant la un festival de muzica postmoderna ce povestea ca laureatul a fost un nene care s-a asezat in fata pianului, si-a ridicat bratele sa cante dar a ramasa asa, cu ele in aer, pentru vreo cateva zeci de secunde. Nedumeriti, cei din juriu l-au intrebat: “Pai ce-i asta, bre? Unde-i muzica?” Iar omul a raspuns: “Credeti ca as putea eu interpreta simfoniile pe care mintile si sufletele voastre le asteptau si pe care le-au produs inaintea asezarii mele in fata claviaturii?”
c’est pas la meme chose, mon cher watson.
rusinile astea nationale nu prea stau in picioare, azi imi este rusine, maine ma umflu in pene si uite asa trece duios globalizarea pe langa noi.
frumos. am sa caut pe acest domn sa vedem cat de tare poa sa ma atinga la urechea minima, ca tot mi-a ramas de la comenturile de la silent.
sau urechea maxima.
inca nu m-am hotarat de care am daca tot continui sa fiu fan silent strike.
pt inceput recomand concertul din Koln.
Da, si eu ma grabeam sa arat cat de mult il iubesc pe Jarrett, recomandand fie concertul de la Koln, fie pe cel de la Paris, mai recent, dar mi-ai luat-o inainte. Primele doua parti din concertul de la Koln sunt de ascultat la nesfarsit, de preferat undeva in afara lumii zgomotoase, dar merge si o camera de camin (am testat eu).
….si tot Keith Jarrett ,acum citeva luni, in turneul sau european, i-a rugat pe spectatori sa nu mai faca poze in timpul concertului.
S-au trezit insa cativa care ce si-au zis ? ” eh, si ce daca-i fac poza ? “….
Mr. Jarrett a intrerupt concertul, s-a intors cu tot cu pian cu spatele ( ca sa nu-i spunem altfel ) la public si a ramas asa pina la sfarsit cand a iesit fara cuvinte sau gesturi de pe scena…si dus a fost !
deci, cum s-ar spune : nu vreti emotie ? Atunci imi fac programul si sa va….
I like Keith !!
linistea aceasta mi-a adus aminte (si) de eleni karaindrou.
frumos…
deci… fără nici o legătură, aş putea să-mi spui şi mie la mulţi ani, răzvane, că vorb-aia am împlinit şi io o vârstă numa’ eri, şi, ne cunoaştem de atâta vreme…
că şi io, uite, îţi zic la multe, foarte multe, luni de clandestino, deşi nu ar fi neapărat nevoe de aşa reciprocitate, pentru că lucrurile trebue să isvorască din noi şi din ele însele pur şi simplu…
La mulţi ani, unknown amigo.
Un iezuit mi-a zis odata ca lucrurile bune sunt ca si copacul care creste…in liniste fara a face zgomot. Cred ca Emotia traieste in noi, daca noi o lasam sa creasca in liniste (liberi suntem sa dam linistii orice fel de dimensiune si atribut…). Insa atunci cand este taiata…asemenea unui copac…sunetul caderii da marturie ca totu’ s-a sfarsit atunci si acolo.
Eu sunt ushor nedumerit. Stiam ca emotiile pot fi si negative si zgomotoase, nu numai linistite….hmm….”strengi staf”
Asta s-o fi referit la chestia aia cu “Much ado about nothing” dar n-a stiut sa se exprime
Si ca sa-l parafrazez pe Kit Jaret..”Mi-e rusine ca sunt americani” – adunatura de ^%!&*@%^!&* (adica mi-e rusine ca astia exista)
Deh, candva eram un americanofil desavarsit, acum iubesc sa-i urasc!
Porci imperialisti! “Anarchy 4 Life!”
Semnat,
)
Metalistu’ Demagog
Keith Jarrett (born May 8, 1945) is an American pianist and composer.
His career started with Art Blakey, Charles Lloyd and Miles Davis. Since the early 1970s he has enjoyed a great deal of success in both classical music and jazz, as a group leader and a solo performer. His improvisation technique combines not only jazz, but also other forms of music, especially classical, gospel, blues, and various ethnic-folk musics.
(Wikipedia)
“lumea s-a umplut de zgomot şi nu se mai aude emoţia.” asta m-a facut sa ma mut de pe blog la Bucurenci la tine.
Superb. As vrea sa scriu un articol pe blogul personal pornind de la fraza asta si vreau sa iti cer acordul.
Voi pune link pe site la tine, scriu autorul,dar daca nu imi permiti nu pun.
Dar vă rog, poftiţi!
da cum veni vorba de america? ma gandeam ca intr-o sala de concerte muzica sterge gandurile negre,gandurile toate si raman doar senzatiile.
jarrett este plin de figuri. si e isteric. asta nu e frumos. ce vorbesc oamenii astia despre concertul din koln. plina lumea de ascultatori de jazz. e de bine sper
Try dis for jarrett:
http://www.youtube.com/watch?v=sx5gjOdh3Po
daca nu merge cu asta, baga slayer si pantera pana dai in benganeala.
ps: jarrett nu e tocmai un pulifrici de politician, deci ai putea sa-L crezi, parerea mea..
) poate citim maine in new york times cat a spart la monte carlo cu pitipoanka lui… hmm..
…sau poate ca vrea sa ne prosteasca sa ii cumparam albumu…
Crezi ca e nesincer cand spune ca ii e rusine?