Razvan Exarhu

în faţa facultăţii de drept trage silenţios un bentley.  studenţii stau pe trepte, sporovăiesc şi mănâncă junk food sau dulciuri nesănătoase. soferul cu mănuşi penibile în peisaj deschide ceremonios portiera în faţa lui adrian năstase. în costumul său de profesor, începe să urce scările cu aerul că toată lumea ar trebui să fie pe fază. studenţii îşi vedeau de ale lor, aşa că timpul trecea cam greu, pentru că se trăgea de el.

din zona superioară a maiestuoaselor trepte, o doamnă a început să coboare. e greu de spus ce mai înseamnă o doamnă în ochii unui student crud din ziua de azi, cel mai probabil o fiinţă destul de terminată, deci indiferentă. doamna a fost una din singurele fiinţe vii care s-a prins că scările erau urcate de adrian năstase. s-a emoţionat vizibil şi a început să îl fixeze cu entuziasm.

după ce a trecut de el, a întors capul şi a încercat să coboare fără să scape nimic din ascensiunea domnului profesor. rapid, s-a dezechilibrat şi a căzut dramatic şi comic pe scări, reuşind să facă aproape nevăzut demarajul unui bentley pe care nişte mănuşi fine îl dirijau discret spre stânga.